- servíciu
- s. n. [-ciu pron. -cìu], art. servíciul; pl. servícii, art. servíciile (sil.-ci-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
serviciu — SERVÍCIU, servicii, s.n. 1. Acţiunea de a servi; muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva. 2. Ocupaţie pe care o are cineva în calitate de salariat; slujbă. 3. Subdiviziune în administraţia internă a unei instituţii, întreprinderi etc.,… … Dicționar Român
oficiu — OFÍCIU, oficii, s.n. 1. Denumire dată unor servicii ale unor întreprinderi sau instituţii; serviciu (administrativ); local, birou al acestui serviciu. 2. Îndatorire (specială), funcţie, slujbă. ♢ loc. adj. şi adv. Din oficiu = (care este) în… … Dicționar Român
slujbă — SLÚJBĂ, slujbe, s.f. I. 1. Îndeletnicire de oarecare durată şi limitată la un orar de lucru, pe care cineva o are ca angajat la o întreprindere de stat sau particulară şi care este remunerată cu o anumită sumă de bani; serviciu, funcţie, post. ♢… … Dicționar Român
deservi — DESERVÍ1, deservesc, vb. IV. tranz. A face cuiva un rău serviciu, a acţiona în dauna cuiva, a nu servi cum trebuie. – Din fr. desservir. Trimis de IoanSoleriu, 12.07.2004. Sursa: DEX 98 DESERVÍ2, deservesc, vb. IV. tranz. 1. A presta un… … Dicționar Român
registratură — REGISTRATÚRĂ, registraturi, s.f. Serviciu într o instituţie, întreprindere etc. unde se înregistrează corespondenţa intrată şi ieşită; biroul, localul unde funcţionează acest serviciu. – Din germ. Registratur. Trimis de IoanSoleriu, 07.07.2004.… … Dicționar Român
contraserviciu — CONTRASERVÍCIU, contraservicii, s.n. 1. Serviciu făcut în schimbul altui serviciu. 2. (Rar) Deserviciu. – Contra1 + serviciu. Trimis de ionel bufu, 30.07.2004. Sursa: DEX 98 CONTRASERVÍCIU s. v. deserviciu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
inspectorat — INSPECTORÁT, inspectorate, s.n. 1. Serviciu care are sarcina de a inspecta activitatea unor unităţi subordonate; localul în care funcţionează un asemenea serviciu. 2. Funcţia de inspector; perioadă de timp în care cineva îşi exercită această… … Dicționar Român
sluji — SLUJÍ, slujesc, vb. IV. intranz. 1. 1. A fi angajat, a munci în gospodăria sau în familia cuiva; (înv.) a ocupa o funcţie publică. ♦ (pop.) A şi face serviciul militar. ♦ tranz. A munci pentru altul, a fi la dispoziţia unui stăpân. ♦ refl. A se… … Dicționar Român
administrator — ADMINISTRÁTOR, OÁRE, administratori, oare, s.m. şi f. Persoană care administrează, care conduce o administraţie sau un serviciu de administraţie. ♦ Persoană care conduce un serviciu în administraţia statului. – Din fr. administrateur, lat.… … Dicționar Român
cart — CART1, carturi, s.n. 1. Serviciu de patru ore, executat permanent, pe schimburi, pe bordul unei nave, de membrii echipajului. 2. A 32 a parte din roza vânturilor, adică 11¼ grade. – Din fr. quart. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român